Lada

A fost odata ca niciodata o masina verde ... acum ... masina este batranica ... dar candva era tanara si era printre cele mai frumoase masini din Taram. Toata lumea ii admira culoarea frumoasa ... verde-verde asa cum nu este decat smaraldul.
Si era mandra tare de stapanul ei, si il purta ca vantul (nu ca gandul ca totusi nu prinde decat maxim 100 la ora) cu mandrie mare ... de parca era Fat Frumos. Si el era mandru tare de masina lui verde, si recunoscator ... ca l-a purtat cum alta nu putea ...
Insa anii au trecut ... multi salcami s-au scuturat peste caroseria ei ... si a prins-o rugina si canapelele ei de piele s-au sfasiat ... si Fat Frumosul ei si-a luat un alt armasar mai rapid si mai nou.
Si masinuta verde isi asteapta trista Fat-frumosul, si salcamii se scutura peste ea, si rugina o impresoara.

(hai ca devin eminesciana)
Noapte buna copiii!