Party cu arta

Din ciclul "aventuri de Erasmus"... Ieri am iesit la o palavra cu Laura, FJSC-ista ca si mine ajunsa pe taram grenoblez (beneficiara singurului loc oferit de minunata facultate pentru Grenoble, ea licenta, eu master)... si dupa ce ne-am terminat noi vinul fiert baut in cea mai veche cafenea din oras (zice-se a doua din Franta) m-am intalnit cu un coleg de la cursul de franceza, strain si el, mai precis din Cehia, dar student la arte, nu jurnalist ca noi:p

Ne palavragim noi de una alta si ne invita la un party, la Rabot ( un camin universitar asezat in coasta muntelui Chartreuse) in cinstea Halloween-ului. Toate bune si frumoase...ne-am hotarat sa ne luam berile dupa noi si sa mergem sa vedem ce-i cu party-ul asta, despre care stiam doar ca va fi intr-o grota/pivnita.

Zis si facut! Dupa ce am urcat pe jos o jumatate de ora, am trecut printr-un camin si un sfert de padure.... tadam iata party-ul din grota!


Era ziua unei finlandeze, Tina-Maria iar invitatii...toti studenti la arte. Am gasit acolo alte doua romance, una din Constanta si cea de-a doua refugiata de vreo 7 ani prin Anglia. Petrecerea a fost super tare, cu straini de prin Italia, Franta, Cehia si Romania cu bere, cu bautura finlandeza (tare si gustoasa) cu chitari si tarabana, cu multa veselie si alcool si mai ales cu artisti (care mai de care:))

Premiera: 16 km pe bicicleta

De cand sunt prin Franta, tot imi depasesc recorduri personale sau am parte de premiere care mai de care mai "rasunatoare". Dupa ce am invatat sa patinez cu Bernadette, o austriaca pe care am cunoscut-o in camin, Esther din Taragona (tot La Tronche) si Rytis din Lituania...iata ca m-am pus pe daramat alt record... cu bicicleta!

Pentru cativa dintre voi, 16 km cu bicicleta este mizilic...ei bine eu am invatat sa merg pe bicla la 19 ani! si inca mi-e frica de masini:P! Cum am ajuns la minunata cifra? Pai am mers din St. Ismier (locuinta de bastina a bicicletelor) pe cheiul Izerului pana in Ile d'Amour, o insula in sanul Meylanului, o comuna de langa Grenoble.


Nu pot sa spun decat ca sunt mandra de mine si ca am febra musculara!

Ma duc la cursuri cu trenul!

Suna dubios? Nu, nu m-am mutat din Grenoble, insa dimineata ma duc la scoala cu trenul. ICM-ul este in coltul celalalt al Grenoble-ului, asa ca strabat cu tramvaiul in jur de 30 de statii si schimb doua tramvaie ca sa ajung la cursuri. N-ar fi chiar dramatic, imi ia doar 45 de minute, o ora.

Asta pana saptamana trecuta cand am descoperit trenul! Exiista o linie de trenuri speciale pentru oras, care se plimba toata ziua intre cele trei gari din aglomeratia grenobleza Gieres (aproape de care stau eu) Grenoble (centrul) si Echirolles (facultatea mea). Iata minunatul TER, care face fix 5 minute pana la Echirolles.


Adevarul adevarat este ca imi mai trebuie cam 10 minute cu tramvaiul sa ajung la gara si inca vreo 2 sa ajung la ICM. Oricum, ma pot mandri ca fac naveta!

O alta faza foarte tare este ca in tren exista locuri speciale pentru bicicleta! M-am mirat, m-am bucurat si am pozat initiativa eco-franceza!

P .S.1: Nu platesc nimic in plus! Nu trebuie sa-mi cumpar bilet, intre statiile din oras pot circula cu abonamentul de TAG (tramvai, autobuz)

P.S.2 Nu se compara sistemul de transport in comun din Grenoble cu niciun alt oras! Am aflat ca orasul care ma gazduieste semestrul asta este un exemplu de administratie buna a transportului in Franta. Lucky me!

[Rul ma Pul] Annecy si magazinul vietii

Nu-i mare lucru, insa m-am stricat razand cand am vazut cum si-au denumit frantzujii magazinul de biciclete! Romanu' tot roman:P

Voiron: les Caves de Chartreuse

*Pentru ca am avut un mic incident tehnic cu laptopul, motivul pentru care n-am mai scris, voi data postarile. Ca sa nu privez pe nimeni de minunatele mele intamplari:P

25.09.09


Hotarasem cu colegii din camin ca mergem la Voiron, la vreo 30 de km de Grenoble, sa vedem caverna manastirii Chartreuse, cea mai mare caverna din lume, are 164 de metri lungime si se face si degustare de lichior.

Lichiorul Chartreuse este celebru in Franta, a fost creat in 1737 de catre calugarii care s-au asezat pe masivul Chartreuse. Si cum si-au facut ei manastire in munte si tot aveau acces la plante rare si posedau si cunostiinte botanice si de medicina... calugarii s-au pus pe inventat medicamente, inca din 1605 rafineaza si tot rafineaza reteta unui elixir.



La origine, lichiorul Chartreuse provine dintr-un elixir cu scop curativ, pentru digestie... a ajuns sa fie unul dintre cele mai iubite lichioruri de pe meleagurile judetului Isere (cel in care ma aflu eu acum).

De cum intri in caverna te intampina un miros umed de alcool si de praf. Peretii de piatra ingramadesc peste 29 de butoaie supradimenisonate, fiecare cu cate 50 de mii de litri de lichior. In toata caverna se gasesc peste 2 milioane de litri de lichior in cuve din stejar, fiecare cu un diametru de peste doi metri.



Dupa ce ne-a incantat o tanara ghid foarte draguta si cu darul povestirii, dupa ce am vazut un film 3D prin care am intrat in povestea calugarilor si dupa ce ne-am saturat de facut poze, am intrat in sala de degustat... Of, bautura asta!

Lichiorul este prea tare pentru gustul meu, insa exista vreo 12 tipuri, eu l-am gustat pe cel mai cunoscut, Chartreuse Jeune (40% alcool), nu pe cel mai tare - Chartreuse Verte care are 55% alcool.

Ne-am plimbat apoi putin prin Voiron, un orasel micut de munte, plin de stradute inguste si cladiri medievale.

M-am uitat cu jind la ciocolateria de mai jos, insa 2-3 euro pe o bucatica de ciocolata...inca nu-mi vine sa dau. Asa ca m-am multumit cu poze si cu un kebab cu cartofi si cola, pe care am dat 6 euro.

Le Pastis

Daca tot am inceput cu traditii frantuzesti, apoi o tin tot asa! Facem o scurta prezentare a bauturii care merge de minune cu petanque-ul. Et voila! C'est le Pastis. Este o bautura putin alcoolizata, galbena, cu parfum de anason si care seamana la gust destul de mult cu ouzo (bautura aceea mentolata traditionala pentru greci si turci). L-am incercat cand am jucat petanque si mie nu prea imi place :P

Numele "Pastis" este o derivare care inseamna melanj, se bea ca aperitiv in combinatie cu apa, bine racit. Este un soi de bautura racoritoare pentru adulti.

Le tournoi de petanque

Voila! Va scrie semifinalista din turneul de petanque organizat de CUEF (o organizatie studenteasca a Universitatii Stendhal, cea la care studiez eu). Sa incepem cu inceputul:P Petanque este un joc practicat destul de mult in Franta. Dar cu siguranta, daca nu sunteti francofili, nu ati auzit de el. Eu ma numar printre persoanele surprinse sa afle ca exista asa ceva. Dar a fost foarte amuzant, cu atat mai mult cu cat toti jucatorii am fost incepatori (studenti Erasmus sau Guests), ne-am cunoscut, ne-am distrat, ne-am scos spiritul de luptatori din buzunar...si am pornit la atac de bile.

Petanque se joaca cu bile, este un razboi intre doua echipe a cate trei persoane. Fiecare persoana are cate doua bile (deci doua incercari), iar scopul este sa arunci bila ta cat mai aproape de un anumit punct. Pai, unde e punctul? Se intreaba romanul nestiutor... cat mai aproape de o bila mai mica, colorata (a se vedea in urmatoarea poza). Buuun, echipa care are cea mai mica distanta intre bilele ei si mingiuta colorata (sa o denumim centru) castiga puncte.

Daca echipa ta are 3 bile mai aproape de centru decat bilele adversarului, ai trei puncte. Se calculeaza doar primele bile, daca de exemplu tu ai doua bile langa centru, apoi vine o bila a echipei adverse si inca trei de-ale tale, putin mai departe, se pun doar doua puncte...cele mai apropiate.

Iata marea filozofie a "jocului national francez". Aici tablele sau sahul sunt desuete:P Sa revenim la turneul nostru. Am facut parte dintr-o echipa neinvinsa pana in semifinale, cand ne-a eliminat o echipa de italience.

Branza cu r accentuat

Franta este destul de faimoasa pentru branzeturile ei, nimic nou pana acum. Insa gusturile sunt atat de variate incat n-am avut curaj, cand am fost in Carrefour, sa-mi iau branza cu mucegai. Stiu, trebuie sa o fac si pe asta dar mai dati-mi putin timp... sa ma obisnuiesc.



Pana una alta am facut o mica descoperire. Ceva dumnezeiesc de bun si culmea, destul de ieftin. Ce bine ca exista Carrefour Discounts! Buuun, deci sa nu o mai lalai. Iata descoperirea mea, branza cu nuci. Este un fel de branza de casa de la noi, putin mai fina si mai untoasa dar cu nuci. Gustul este demential si se potriveste de minune cu "petit pains griles" un fel de paine dulce coapta de mai multe ori.

Daca ajungeti in Franta, incercati cu incredere.
P.S. Cand mai fac descoperiri de genul acesta, va anunt:P

Ador campusul din Grenoble

Domeniul universitar Grenoble este fix ca in filme. Cu multa iarba si cu multi copaci. Fix prin mijlocul campusului trece tramvaiul, care face undeva la 5 statii numai pentru campus. Este imens si gazduieste camine, biblioteci, restaurante, un club (cel putin din cate stiu eu pana acum), agentie de abonamente TAG, spalatorie, centru de copiere. daca stau sa ma gandesc bine, gasesti in campus inclusiv banci (nu din alea pe care stai ci din alea care-ti fac credite si-ti iau banii).

Referitor la banci, am fost astazi in campus sa-mi fac un cont bancar de Franta. De ce? Pai pentu ca la ei bancile au diverse oferte pentru studenti, de la faptul ca nu te costa nimic (pe bune) pana la faptul ca iti dau ei bani ca sa iti deshizi cont la banca lor. (Gandirea nu e proasta deloc din perspectiva afacerilor fac trial si se scot cu clienti care raman chiar si cand vor plati comisioane, pentru ca te obisnuiesti cu "banca ta")

Cum sunt in criza m-am dus sa-mi scot 40 de euro printr-o semnatura:P Numai ca ghici ce.... cartea noastra de identitate nu are data de nastere trecuta nicaieri (separat nu in CNP). Asa ca maine trebuie sa ma duc iar sa le duc certificatul de nastere.:) A demain!


Revenind la campus....Imi place ca sunt puse la un loc tot felul de universitati, de drept, de literatura, politehnica...si inca alte o mie. E asa un sentiment de relaxare si de unitate. Azi am mancat un sandwich in fata bibliotecii centrale, am stat pe iarba si m-am relaxat alaturi de alti o suta de studenti ca mine care faceau acelasi lucru.

Nu stiu daca e aerul sau pur si simplu organizarea, dar pe bune ca m-am simtit mult mai relaxata decat am fost de muuuuulta vreme.

O zi de doi bani

Dap, n-am gresit titlul! Ziua de 16 septembrie, mai precis ziua in care am aterizat cu stelute in ochi (de fericire a nu se intelege de bautura) pe aeroportul din Lyon si am ajuns cu si mai multa bucurie in suflet in Grenoble a fost o zi de doi bani.

In Grenoble, gara este cam in centru. Ajungand, ca stainii in statia de tramvai, imi pun intrebarea magica: incotro? Si m-am dus la agentia TAG (agentia de transport urban in comun). Acolo ghici ce? Nu tu doamne trecute bine de varsta a doua care iti raspund infundat din spatele ghiseului, plictisite si ofuscate ca le dernajezi de la facutul unghiilor. Nuuuu! Aici te intampina un nene destul de tanar care-ti da un numar de ordine si te intreaba foarte dragut cu ce te poate ajuta.

Ba mai mult, la ghiseu am cerut o calatorie (1,40 euro) dar domnul de la ghiseu m-a refuzat! Cum m-a refuzat? Pai mi-a spus ca azi este ziua transportului la ei si ca pot sa-mi iau cu un euro o cartela pentru toata ziua! Ba chiar m-a intrebat adresa sa ne spuna exact cum ajungem, nu doar directia (ce intrebasem noi). Am revenit cu adresa exacta si domnul de m-a intampinat m-a dus de manuta la o borna unde a stat langa mine si mi-a aratat unde sa tastez adresa, care sunt legaturile....

Ba mai mult mi-a si imprimat traseul! Eeehhhh, o vedeti voi pe madam Stramba-Nasul de la RATB sa iti explice frumos ceva? Inteleg poate se amuzau de prostia noastra si de-asta au fost asa draguti, dar m-au ajutat sa-mi fac treaba, razand si glumind!

Caminele din Franta

Asa arata caminul meu din exterior:P

Am promis ca o sa scriu mai multe despre caminele din Franta. Nu de alta dar sunt foarte multi studenti straini prin Grenoble si poate o sa mai vina si romani:P

Exista trei tipuri de camine, in functie de adancimea buzunarului fiecaruia. Majoritatea caminelor sunt mixte, insa in Grenoble exista un "Foyer de filles" adica un camin strict pentru fete, care arata mai bine dar este mai scump cu 100 de euro. "Les chambres traditionnelles" sunt camere de 1 persoana, dar exista si cateva de doua.

Cum adica stai singur la camin? Ei bine da! In noua metri parati esti doar tu. Camera este dotata cu birou, chiuveta, oglinda, dulapuri. Aproape tot ce ai nevoie. Nu sunt super chic, dar pana la urma nu-ti petreci stagiul in camera:P


Asa este camera mea, pentru ca m-am hotarat sa nu dau jumatate din bursa pe camin. Insa eu am avut noroc si am o vedere spectaculoasa. Ma trezesc cu nasul in verdeata, copaci, brazi si munti!

Sa revenim, mai exista camine renovate, unde chiria este mai mare,si studio-uri adica un fel de garsoniera sau apartament in camin. Inca nu le-am vazut dar o sa le fac descrierea imediat cum am ocazia.

Caminele traditionale, ca al meu, au bucatarii pe fiecare etaj si dusuri comune. Este fain ca ai plita in bucatarie, insa nu ai deloc frigider... dar asta e, ne descurcam noi.

In Franta este obligatorie asigurarea de camera de camin. Semn de civilizatie, mi-a explicat doamna de la ghiseu de la asigurari ca asigurarea asta intra in vigoare de exemplu daca porneste un incendiu din camera ta si afecteaza alte camere. Ca sa nu platesti tu, plateste asigurarea. Am gasit treaba asta foarte interesanta, facand o comparatie cu Romanica. Imaginati-va cum ar fi asa ceva in caminele din Leu:=))

Bienvenue en France

Iata ca sunt studenta Erasmus in Franta. Cum am ajuns sa fac asta? Ei bine, am aplicat prin februarie pentru bursa, am primit-o de la facultatea mea, si anume Facultatea de Jurnalism si Stiintele Comunicarii de la Universitatea Bucuresti. Apoi au fost o groaza de acte de semnat si stampilat. In fine am ajuns aici.

Blue Air este singura companie aeriana care ajunge in Lyon, deci daca vreti sa veniti in partea aceasta a Frantei, nu faceti ca mine...luati-va bilet cu muuulte luni inainte. Eu am dat 125 de euro pentru bilet cand as fi putut sa dau undeva la 20 de euro daca il luam cu cateva luni inainte.

Apoi din Lyon, pentru cei care vor sa ajunga in Grenoble, exista autobuze in fata aeroportului. Biletul costa 15 euro. Daca tot am inceput sa va vorbesc despre costuri, trebuie sa scriu despre caminele universitare din Franta.

In prima luna va trebui sa scuipati daca aveti de gand sa studiati in Franta, 180 de euro garantia pentru camin, apoi in jur de 146 de euro luna in curs (se plateste toata luna chiar daca vii la jumatatea lunii. Atat am platit eu, care stau intr-o camera traditionala pentru celelalte chiria este mai mare. O sa explic mai multe in urmatorul post.

Transportul... scriu despre Grenoble, insa cred ca o sa-i ajute si pe cei care merg in alte orase, macar sa-si faca o idee. O calatorie te costa 1,40 de euro. Abia dupa ce am calatorit de cateva ori si am compostat in nestire m-am prins ca o compostare este valabila 1 ora si ai voie sa schimbi mijloacele de transport cu aceeasi compostare.

Revin cu jurnalul de Grenoble...A bientot!

I'm proud of you, Tara

In orasul nimanui, cum frumos a numit Copolovici Bucurestiul, in editorialul sau despre Soup Nights, exista putini "yes people".

Exista putini oameni care sa spuna "vreau sa fac" si "da, pot sa fac orice", fara bani si fara pile. Si mai putini oameni care sunt dispusi sa puna muuuult efort pentru altii, fara sa se astepte sa li se umple buzunarele. Cunosc insa un om care poate!

Sunt mandra de tine Tara, mandra pentru ca ai reusit sa faci un eveniment de zile mari. Cu multa supa, cu multa veselie si cu strangere de fonduri pentru copii.

Sunt si mai mandra de tine, pentru ca ai indurat cu stoicism toate controalele autoritatilor :) si pentru ca te-ai descurcat de minune!

So,among other things for tara....I'm proud of you!

I'm on IQads

Iata ca a aparut primul feature, in IQads, despre una dintre campaniile facute de mine. Intai trebuie sa lamuresc ceva: nu este stirea facuta dupa comunicat. Aia nu mi-a produs mari emotii, nu de alta dar eu am scris comunicatul... intelegeti si voi.

Dap, pentru cei care nu stiau, eu sunt "detergent universal" super-copy, super PR-ista, cand e nevoie super translator si mai fac si legal (mai precis redactare de contracte). Ah... beneficiile lucrului intr-o agentie mica!

Sa revin la subiect. Am fost atat de incantata de acest articol, mai ales pentru ca face parte din categoria articolelor de opinie si a fost scris de Ana Militaru (stiti si voi ca nu e prea blanda de obicei). Asa ca am asteptat sa treaza putin "buzz-ul" ca sa nu para ca ma laud.

Campania despre care este vorba, este campania online facuta pt South Pacific, unul dintre clientii Brightness Advertising (minunata mea agentie). Faza faina este ca am putut sa ne dam frau liber ideilor, am filmat spoturi rulate apoi online printr-un adserver.

Ideea "mareata" m-a lovit...sincer nici nu mai stiu cand... vroiam doar sa mentionez ca am plecat de la o chestie ciudata pentru un copywriter "the extended decizion process" - suna a marketing? Ei bine chiar este! Vivat Kotlerica!

Pana una alta, va las cu articolul de care ma mandresc:P

And the winner is ...Black List!

Cand auzi de "Black List" te gandesti direct la listele negre ale bancilor sau mai stiu eu ce vodoo. Ei bine noi astia trei de am infiintat acest "Black List" suntem buni! Si suntem si castigatori, sa moara dusmani!

Da ... noi am castigat BrainStation! Haha, se pare ca suntem smecheri la gandit formate de televiziune si se pare ca Prima TV ne-a premiat cu 1000 de euro (impozabili :)) pentru asta. A fost fun, a fost cu emotii si acum ma intreb ce sa fac cu banii... ca nu-s nici prea multi dar nici prea putini.

Astept propuneri - nu vreau laptop si nici subwoofer, asa ca mai ganditi!

Da, se pare ca sunt vrajitoare

Mi s-a mai spus de cateva ori ca as avea ceva din alura unei vrajitoare. Sincer, ultima data cand mi s-a spus asta nu cred ca era prea de bine ... In fine! Cand deja am cam uitat de faptul ca ar exista posibilitatea de a avea forte parapsihologice neobisnuite ... s-a intamplat ceva!

Nu, nu a murit nimeni de data asta ... sa incepem cu inceputul. Intr-una din zilele astea ma uitam cu un coleg la un videoclip mai vechi, foarte vechi cu multa, multa, multa zapada. Si am inceput eu sa ma vait ca mi-e dor de zapada si ca n-am mai vazut nameti de cand eam copil. Sincer acum ceva vreme ma bucuram de nameti si din cauza ca puteam sa chiulesc din cauza asta. Vreme trece...

Si in vreme ce eu ma perpeleam de dorul zapezii, sa vezi si sa nu crezi! A doua zi a nins toata ziua in Bucuresti! Si a nins, si a nins, si a nins! Deci daca vreti sa stiti cum va mai fi vremea, dati-mi un telefon sa vedeti de ce mi se mai face mie dor!

Ma gandeam ca as putea chiar sa exersez pe alte scopuri! "Vreau un milion de dolari!" .... Hmmm, vreau un milion de dolari!

P.S. Va anunt daca merge.