Amintiri

Intr-o seara cand ma strecuram prin gangurile din Berceni, in drum spre casa, incercam din rasputeri sa imi aduc aminte regulile de la "elasticul".
Tin minte ca faceam adevarate campionate de elastic pe trotuarul din fata blocului. Pe alocuri aveam si iarba, cam 5 metri la baza blocului, o gradinita rotunda in care obisnuiam cu totii sa facem turte din pamant.
Oricum vedeta gastii de la bloc, formata din copile de 10 ani, erau campionatele de elastic si de gimnastica artistica. Legam de un bat o sfoara si gata echipamentul de gimnasta.
Mi-e dor de elastic si de sotron....si de pititea, pe inserat cand ma striga mama sa intru in casa si trebuia sa ma predau.
Mai jucam si Sapte pietre, si Tara-Tara-Vrem-Ostasi! Ne strangeam cu totii si ne jucam cu totii cu papusile. Trebuie sa recunosc ca ne bateam, aveam orgolii, simpatii, o adevarata mafie a copiilor de la bloc, cu protectori, camatari - numai de jucarii - cu tot cu Nasul.
Nu a trecut atat de mult dar mintea mea se incapataneaza sa tina minte ce inseamna haptica, proxemica, ce a zis Durkheim si cand a publicat.... Am uitat sa joc elastic.
Si e trist ca nu are cine sa imi aduca aminte regulile... de mult nu am mai vazut in fata blocului pe nimeni jucandu-se ceva. Poate asta e numai in Bucuresti .... Poate copii Bucuresteni nu stiu sa sara coarda, nu pot? Oare chiar lumea a uitat de lucrurile simple care mi-aduc zambetul pe buze?